Căutare

Curtea Constituţională se va pronunţa marţi asupra Legii educaţiei. Este pentru a treia oară, în doar două luni de zile, când acest act normativ ajunge în faţa magistraţilor constituţionali

Curtea Constituţională se va pronunţa marţi asupra Legii educaţiei. Este pentru a treia oară, în doar două luni de zile, când acest act normativ ajunge în faţa magistraţilor constituţionali. Până acum, aceştia au reuşit să împace şi capra, şi varza, soluţiile anterioare mulţumind o dată Opoziţia şi o dată Puterea.

Analiza faptelor de până acum arată însă clar că deciziile luate au fost mai mult conjuncturale, de interes propriu sau de grup, fără a avea nimic comun cu legea fundamentală. Astfel, prima decizie, cea în favoarea Opoziţiei, a fost rezultatul "trădării" judecătorului Petre Lăzăroiu, numit în funcţie chiar de preşedintele Băsescu, care era dezavantajat de prevederile noii Legi a educaţiei. Profesorul universitar Lăzăroiu nu are doctoratul luat şi ar fi trebuit să-şi dea demisia din funcţia didactică. A doua oară, legea a ajuns la Curtea Constituţională ca urmare a sesizării premierului Emil Boc, în condiţiile în care reprezentanţii UDMR au ameninţat cu ieşirea de la guvernare. Aceştia au declarat că adoptarea legii în forma ieşită de la guvern constituie un test pentru coaliţie.

După cum lesne se poate vedea, cele două decizii luate de judecători au fost influenţate de interesele personale sau de interesele politice ale celor care i-au numit în funcţiile respective. Nu este însă pentru prima dată când Curtea Constituţională ia hotărâri care nu au nicio legătură cu interesul general, public, ci doar cu cel privat. Să ne reamintim că aceeaşi instanţă a stabilit că este constituţională recalcularea pensiilor speciale de serviciu, cu excepţia celor ale magistraţilor, care au rămas bătute în cuie. Adică aşa cum şi le-au făcut singuri, prin sporurile salariale pe care şi le-au acordat în urma unor procese intentate statului.
Revenind însă la Legea educaţiei, trebuie spus că marţi judecătorii vor trebui să se pronunţe şi asupra unor chestiuni de fond, adică vor analiza chiar constituţionalitatea conţinutului actului normativ. Până acum, soluţiile date s-au referit la chestiuni de procedură, la aşa-zisele chichiţe juridice. Tocmai de aceea deciziile date au fost interpretabile, împăcând şi capra, şi varza. Acum însă este vorba de analiza constituţionalităţii unei legi de care depinde viitorul sistemului de învăţământ românesc. Teoretic, miza nu ar mai trebui să fie nici funcţia didactică a profesorului Lăzăroiu şi nici stabilitatea coaliţiei de la guvernare. Practica însă a demonstrat că în România politica şi justiţia nu au nicio legătură cu interesele cetăţeanului, în slujba căruia ar trebui să se afle.